O călătorie iniţiatică (6)

by Laszlo Alexandru

Inf_I_7

«După ce mi-am odihnit puţin trupul ostenit, mi-am reluat drumul pe coasta golaşă, încît piciorul ferm era mereu mai jos» (v. 28-30). Piciorul ferm, pe care ne sprijinim greutatea, e mereu mai jos atunci cînd urcăm. Au fost numeroase interpretări alegorice ale acestui pasaj. Dacă piciorul ferm e stîngul, atunci “Dante vrea să spună că, în ciuda redobîndirii capacităţii de-a privi spre înălţimi şi a dorinţei de-a se îndrepta spre vîrful dealului, era blocat sau împiedicat în drumul său de lanţurile încă imanente ale tendinţelor negative” (T. Di Salvo).

Inf_I_8

«Şi iată, aproape de începutul urcuşului, un leopard suplu şi rapid, care era acoperit de blană pătată; şi nu pleca din faţa mea, ba chiar îmi închidea astfel calea, încît de mai multe ori am stat să mă-ntorc» (v. 31-36). S-au dat diferite accepţiuni pentru “lonza” ca leopard, sau linx, sau panteră – în orice caz o felină mlădioasă şi periculoasă. E prima fiară care, urmată imediat de leu şi lupoaică, împiedică ascensiunea protagonistului, îi blochează calea spre mîntuire. Se pare că, în anul 1285, un leopard a fost luat captiv şi ţinut în cuşcă, în apropiere de palatul primăriei din Florenţa, fiind admirat de mulţi trecători. Borges i-a dedicat o proză, în care Dumnezeu i-a vorbit animalului în vis, liniştindu-l că îi e sortit să stea după gratii numai pentru ca un om să-l vadă şi să nu-l uite, “să-i includă figura şi simbolul într-un poem, care are un loc precis în povestea universului”.

Semnificaţia alegorică a celor trei animale e indiscutabilă, dar şi intens dezbătută. În ordine morală, leopardul, pentru blana sa pătată, cu reflexe jucăuşe, a fost echivalat cu “lussuria” (desfrîul); leul, pentru atitudinea sa îngîmfată, a fost descifrat prin “superbia” (aroganţă); lupoaica, pentru ţinuta ei costelivă, a fost citită ca o imagine de “avarizia” (zgîrcenie), sau de “cupidigia” (aviditate, foame de putere). Sînt “trei vicii care de obicei ocupă mai mult generaţia umană” (Ottimo Commento). În ordine istorică, leopardul a fost înţeles ca alegoria Florenţei, care l-a izgonit pe Dante; leul ca imaginea Franţei care, prin armata lui Charles de Valois, a contribuit la exilarea lui Dante; iar lupoaica – animalul cel mai periculos dintre toate – este Roma, care prin Papa Bonifaciu al VIII-lea a orchestrat întreaga lovitură de stat, căreia Dante i-a căzut victimă.

“Più volte volto” este o paronomasie, o figură de stil care constă în alăturarea de cuvinte cu o sonoritate apropiată. Aici reflectă o preocupare retorică, de artificialitate căutată (T. Di Salvo).

lonza

Advertisements