Păstori nelegiuiţi (2)

by Laszlo Alexandru

Inf_XIX_4

«Afară din fiecare groapă ieşeau picioarele şi pulpele unui păcătos pînă la coapse, iar restul era înăuntru. Tălpile tuturor erau cuprinse de flăcări; fiindcă aşa li se zbăteau încheieturile, de-ar fi rupt sfori şi funii» (v. 22-27). Picioarele cîte unui păcătos, pînă la coapse, ieşeau din fiecare groapă. Tălpile lor ardeau, iar membrele li se agitau frenetic de durere. “Pedeapsa simoniacilor reflectă – cum a demonstrat D’Ovidio – o riguroasă echivalenţă: ‘Simoniacii, avizi, s-au concentrat asupra pămîntului, sursă a aurului şi a tuturor bunurilor materiale, pămînteşti, uitînd complet cerul, spre care ar fi trebuit să-şi îndrepte mereu privirile; ei bine, osînda lor e tocmai aceea de-a fi înfipţi în pămînt, cu picioarele spre cer, izbindu-l şi în viaţa de apoi… Simoniacul şi-a răsturnat atenţia, dobîndind avantaje materiale din bunurile spirituale, ilustrînd fapte care erau tocmai contrariul a ceea ce omul Bisericii ar fi trebuit să ofere; şi-acum e răsturnat! Ar fi trebuit să aspire la aureola de sfînt, iar un nimb de foc îi suge picioarele; o aureolă răsturnată!’. Osînda simoniacilor prezintă afinităţi cu cea a ereticilor: printre altele, mormintelor unde se află ereticii le corespund gropile simoniacilor, pe cînd, atît în al şaselea cerc, cît şi în a treia bolgie, focul, simbolul Sfîntului Duh, îi torturează pe cei ce au păcătuit mai ales împotriva Sfîntului Duh. Dar, dincolo de asemănări, trebuie să notăm şi deosebirile: în timp ce ereticii sînt întinşi în mormintele lor (la gente che per li sepolcri giace) şi pot, chiar dacă pentru scurt timp, să-şi schimbe poziţia (Farinata se înalţă în picioare, Cavalcante se ridică în genunchi), simoniacii sînt întemniţaţi cu capul în jos, ca nişte pari înfipţi în pămînt (de aici impresia extraordinară pe care o produce agitaţia picioarelor lor)” (E.A. Panaitescu). “Să se noteze şi aliteraţia guizzavan – giunte, care întăreşte zbaterea picioarelor, aici prezentată” (Chiavacci Leonardi).

Inf_XIX_5

«Cum aleargă văpăia pe lucrul uns la suprafaţă, aşa era acolo, de la călcîie la vîrfuri. ‘Cine-i acela, maestre, ce se frămîntă zbătîndu-se mai rău ca ceilalţi tovarăşi’, am spus eu, ‘şi-i supt de-o flacără mai roşie?’» (v. 28-33). Flăcările alunecau iute de-a lungul tălpilor păcătoase, ca pe-un obiect uns cu grăsime. Dante întreabă de una dintre victime, ce pare să sufere mai mult decît celelalte. “Comparaţia din versurile 28-29 o aminteşte pe cea cu tăciunele verde (stizzo verde), din episodul cu Pier delle Vigne. Ambele au funcţia de-a face credibil, apropiindu-l de realitatea cea mai umilă şi, aparent, nesemnificativă, un aspect deosebit – poate cel mai tragic – al chinurilor infernale: acela care ne arată limbajul redus la o manifestare fiziologică, adus la nivelul celei mai evidente materialităţi (în cîntul al XIII-lea găsim binomul sudat cuvinte şi sînge; aici, în scenografia grotescă a celei de-a treia bolgii, la versul 45, plîngea cu picioarele). Observa De Sanctis: ‘Acest om se gîndeşte şi simte prin intermediul picioarelor, care doar ele ies la suprafaţă, şi asemeni unui orb care îşi are vederea în pipăit, cele cinci simţuri ale sale sînt concentrate în picioare, iar dacă simte durerea flăcării care îi suge carnea, el plînge, “plînge cu picioarele”; şi dacă simte mînie, mînia lui se exprimă prin zbaterea picioarelor: gestul făcut cu picioarele îl înlocuieşte pe acela făcut cu capul şi cu mîinile’” (E.A. Panaitescu).

Inf_XIX_6

«Şi el mie: ‘Dacă vrei să te duc jos acolo în rîpă, de la el vei afla despre sine şi greşelile sale’» (v. 34-36). Virgiliu se oferă să coboare împreună cu Dante în bolgie, pentru a-l ajuta să stea de vorbă cu osînditul. “Pentru a face mai spectaculoasă imaginea picioarelor care se zbat, de parcă ar fi legate cu funii formidabile şi se agită spectral în gol, să ne amintim că de-a lungul tălpilor aleargă flăcările, încît pînă la urmă avem impresia unui imens cortegiu cu torţe, o masă de făclii în mişcare, pe fundal cu un perete livid şi găurit, sub o cupolă plumburie” (T. Di Salvo).

simoniaci2

Advertisements