Prietenul jigărit (1)

by Laszlo Alexandru

Miniatura_fiorentina_2

Al şaselea cerc: lacomii. Corul care plînge şi cîntă. Întîlnirea cu Forese Donati. Pedeapsa păcătoşilor desfiguraţi de foame şi sete. Nella, văduvioara virtuoasă. Indecenţa femeilor florentine.

Pg_XXIII_1

«Pe cînd îmi aţinteam ochii prin frunza verde, ca acela ce-şi iroseşte viaţa vînînd păsărele, mai mult ca părintele îmi spunea: ‘Fiule, vino odată, căci timpul ce ne-a fost dat mai util trebuie să-l folosim’» (v. 1-6). Dante a rămas cu privirile lipite de copacul cu roade parfumate. Dar insistenţa lui – de-a afla originea vocii care amintea pilde celebre de cumpătare – era la fel de inutilă ca stăruinţa vînătorului de-a urmări păsările pentru a le ucide. Virgiliu l-a îndemnat să-şi continue drumul.  “Apariţia în noul cerc, al şaselea, a unui copac ciudat, în formă de con întors, plin de fructe aromate, stropit mereu cu apă limpede, şi vocea care iese dintre frunze şi invită la căinţă duhurile celor lacomi atrag atenţia poetului, care ar vrea să afle ceva mai precis şi, ca de obicei, să stea de vorbă cu vreun suflet” (T. Di Salvo). “Nu e prima dată cînd Virgiliu îl invită pe discipol să se grăbească, să nu piardă vremea cu experienţe care, oricît de interesante, îl deviază de la călătorie. De această dată, spre deosebire de alte episoade, tonul este politicos, convingător: invitaţia se adresează raţiunii să măsoare mai bine timpul disponibil. Ne apropiem de finalul călătoriei în Purgatoriu şi, de asemeni, de momentul desprinderii lui Virgiliu şi de recunoaşterea faptului că discipolul a devenit autonom” (T. Di Salvo).

Pg_XXIII_2

«Mi-am întors chipul şi paşii la fel de grabnic în urma înţelepţilor, care aşa vorbeau că mersul mi-l făceau uşor. Şi iată se auzeau voci plîngînd şi cîntînd ‘Labia mea, Domine’ încît plăcere şi durere stîrneau» (v. 7-12). La îndemnul lui Virgiliu, Dante şi-a întors privirile de la copacul miraculos şi şi-a urmat drumul după cei doi poeţi. La scurtă vreme s-a auzit cîntarea unui pasaj biblic. “În legătură cu versetul sacru «Labia mea, Domine» (Psalmul 50, 17) pe care Dante, cu o tehnică asemănătoare celei practicate în liturghia cercurilor anterioare, abia îl indică, «printr-o sugestie, ca o idee muzicală ce se prelungeşte în sufletul cititorului» (Momigliano), Gallardo observă cu acuitate că în al doilea ţinut suferinţele provoacă în egală măsură durere şi bucurie, dar că aici o asemenea complementaritate inseparabilă de sentimente, în aparenţă ireductibile unul la celălalt, este «resimţită mai direct de Poetul care ascultă şi o transformă într-o stare sufletească, nu doar într-o convingere. Ulterior acest motiv revine mai des de-a lungul cîntului, constituind şi reafirmarea unui principiu general, şi n-ar putea să nu fie astfel, precum şi amplificarea unui motiv personal şi special, tipic pentru această situaţie şi acest cînt şi actorii săi: Dante însuşi şi Forese Donati»” (E.A. Panaitescu).

Pg_XXIII_3

«‘Vai, dulce tată, ce-aud oare?’, am început eu. Şi el: ‘Poate umbre ce merg dezlegîndu-şi nodul datoriei’. Cum fac drumeţii-ngînduraţi, dînd de lume necunoscută, că se-ntorc spre ea dar nu zăbovesc» (v. 13-18). La mirarea lui Dante, călăuza l-a liniştit că probabil era vorba despre un grup de suflete penitente. “Nici Virgiliu nu e foarte sigur că duhurile sînt cele ce cîntă; dar dacă este vorba de duhuri, devine evidentă deducţia: se purifică, îşi plătesc datoriile, se dezleagă de nodul ce le ţinea legate” (T. Di Salvo). “Răspunsul lui Virgiliu către discipolul său oferă în aparenţă doar elementele esenţiale ale unei explicaţii despre originea cîntecului sacru care s-a auzit dintr-o dată (v. 10: şi iată), dar, cum notează Momigliano, constituie «deja o pictură spectrală, rapidă şi îndurerată, a grupului care se apropie… aceste cuvinte sînt legate de cele două terţine care urmează şi mai ales de drumeţii-ngînduraţi şi de mulţimea tăcută şi pioasă… Descrierea are deja un ritm rapid şi eteric… iar cuvintele lui Virgiliu… redau nu doar aspectul acelei procesiuni, ci şi mişcarea ei»” (E.A. Panaitescu).

Miniatura_Firenze_2

Advertisements