Despărţirea de Virgiliu (5)

by Laszlo Alexandru

miniatura_fiorentina3

pg_xxvii_13

«Şi înainte ca-n toate părţile-i întinse să capete orizontul aceeaşi faţă şi noaptea să-şi ocupe ţinuturile, fiecare din noi pe-o treaptă şi-a făcut pat; căci felul muntelui ne-a frînt vlaga şi plăcerea de-a urca» (v. 70-75). Poeţii s-au culcat pe cîte o treaptă din munte, căci regula din Purgatoriu nu le permitea să-şi continue ascensiunea. “Nu oboseala şi somnul îi obligă să se culce pe cîte o treaptă, ci condiţia specială a muntelui, care se supune unei norme religioase. Numai harul le redă puterea şi plăcerea urcuşului” (T. Di Salvo).

pg_xxvii_14

«Cum stau şi rumegă blînde caprele, ce-au fost iuţi şi sprintene pe creste înainte de-a fi sătule, tăcute la umbră, pe cînd soarele fierbe, păzite de cioban, ce-n băţ s-a proptit şi le lasă la odihnă» (v. 76-81). Caprele zburdalnice şi flămînde în timpul dimineţii se liniştesc apoi, în zăduful amiezii, se trag la umbră şi rumegă paşnic, sub ochiul ciobanului. “Comparaţia se dezvoltă – în mod cu totul nou şi neobişnuit – în doi timpi succesivi, prezentînd două scene asemănătoare, din unghiuri diverse: prima explică atitudinea lui Dante, a doua pe a celor doi poeţi. (…) Animalele alese să reprezinte omul în Purgatoriu sînt, ca de obicei, umile şi blînde” (Chiavacci Leonardi).

pg_xxvii_15

«şi ca păstorul ce doarme-afară, lîngă turma lui toată noaptea, păzind ca vreo fiară să n-o risipească; astfel eram noi trei pe-atunci, eu ca o capră, şi ei ca păstori, înfăşuraţi pe o parte şi pe alta de-nalta stîncă» (v. 82-87). Păstorul se întîmplă să doarmă noaptea pe cîmp, pentru a-şi păzi turma. La fel ca animalele blînde stătea Dante, la fel ca păstorii stăteau Virgiliu şi Staţiu, în liniştea dinaintea somnului, pe treptele muntelui. “În aceste două comparaţii de natură pastorală, cu o evidentă ţesătură idilică, termenul de referinţă este tot Virgiliu, autorul Bucolicelor mai ales, unde imaginile cu păstori aşezaţi lîngă turma lor în odihnă sînt frecvente. Nu e improbabil însă că Dante s-a gîndit la cîteva momente sugestive de viaţă pastorală, care îi proveneau din textele scripturale, sau la imaginea Bunului Păstor, deja foarte răspîndită, din Psalmul 77, 20, unde se citeşte: «Ai povăţuit pe poporul Tău ca pe o turmă»” (T. Di Salvo).

giotto-padova

Advertisements