Înţelepciunea virtuoasă (3)

by Laszlo Alexandru

Pd_X_7

«Beatrice e cea care conduce din bine în mai bine aşa repede că actul ei în timp nu se întinde. Cît trebuiau să fie lucitoare cele ce erau acolo, înăuntrul soarelui unde am intrat, nu prin culoare, ci prin lumina lor apărute!» (v. 37-42). Femeia iubită este călăuza lui Dante şi ea urcă atît de iute, dintr-un cer în altul, încît fapta ei nu durează timpul necesar pentru a fi percepută. Sufletele întîlnite aici izbuteau să fie mai luminoase decît însuşi cerul Soarelui, în care se aflau. “Duhurile care i se oferă acum privirii reuşesc să fie individualizate, distincte şi neabsorbite de lumina extraordinar de intensă a soarelui” (T. Di Salvo).

Pd_X_8

«Oricît aş chema îndemînarea şi arta şi obiceiul, tot n-aş zice cît să se-nchipuie vreodată; însă putem crede şi putem dori să vedem asta. Şi dacă închipuirea noastră e joasă pentru aşa înălţime, nu-i de mirare; căci dincolo de soare n-a fost ochi să meargă» (v. 43-48). Cuvintele obişnuite ale artistului nu sînt în stare să redea intensitatea luminoasă pe care Dante a observat-o. Lucrul este de înţeles, căci fantezia omenească nu îşi poate închipui o lumină mai intensă decît cea solară. “Reprezentarea acestei întîlniri şi a acestei deosebiri de lumini, aşa de strălucitoare, aşa de diferite, şi unele mai presus de cea solară, este imposibilă, nu din lacuna capacităţilor artistice care i se pot atribui lui Dante: obstacolul nu poate fi depăşit, este obiectiv şi constă în limita vederii noastre, incapabilă să depăşească bariera luminoasă constituită de lumina soarelui. Paradisul este populat de fenomene supraomeneşti, care depăşesc experienţa noastră pămîntească” (T. Di Salvo).

Pd_X_9

«Astfel era aici a patra familie a înaltului Tată, ce mereu o îndestulează arătînd cum Duh-Sfinţeşte şi cum Fieşte. Iar Beatrice a început: ‘Mulţumeşte, mulţumeşte soarelui cu îngeri, care pînă la acesta, sensibil, te-a înălţat prin harul său’» (v. 49-54). Al patrulea grup de duhuri mîntuite se bucura de revelarea directă a tainei Sfintei Treimi. Beatrice l-a îndemnat pe călător să fie recunoscător în faţa harului, care i-a permis să ajungă în acest loc miraculos. “Fericiţii care constituie a patra familie şi îşi găsesc motivul fericirii în contemplarea tainei trinitare sînt spiritele înţelepte: cea mai mare dorinţă a lor a fost să dobîndească suprema cunoaştere. Acum, în Paradis, sînt răsplătiţi cu ea, pe deplin mulţumiţi” (T. Di Salvo).

Andrea_di_Bonaiuto2

Advertisements